Imaginați-vă o sală de clasă la ora de dictare. Cu precizie și acuratețe, ce se dictează se notează în toate cele 30 de caiete ale elevilor prezenți. Numai că nu există un profesor. Fiecare elev se poate ridica pentru un anunț care e transcris apoi exact pe foile colegilor săi.
Mai mult, oricând se pot alătura și alti elevi în această clasă de dictare, cu condiția să transcrie mai întăi tot ce s-a scris până atunci. Iar eroarea umană nu își are locul aici. Toate exemplarele sunt perfect identice. Așa că nu poți să modifici sau să măsluiești niciun cuvânt, pentru că înșelăciunea ar ieși la iveală prin compararea cu orice alt caiet. Și ai fi exclus din clasă pe loc și fără drept de apel. Dacă îți pierzi caietul, trebuie să o iei de la zero.
Pare un mecanism infailibil care în lumea digitală se numește tehnologia blockchain.
Tehnologia blockchain este un procedeu matematic care a primit super puteri datorită internetului și computerelor din fiecare casă. Dar construirea și întreținerea sa înseamnă consum semnificativ de energie și ceva cunoștinte IT. Nu e chiar la îndemâna oricui. Accesul în sistem este însă democratic și cere instrumente informatice banale, cum ar fi telefonul smart din buzunar.
Tehnologia blockchain are multe potențiale utilizări. Dar, evident aș putea spune, ținând cont de psihologia umană, prima aplicație la care s-au gândit inițiatorii a fost: hai să facem bani din asta! Și așa s-au născut cryptomonedele despre care vorbim în următorul episod GhiDigital.
