Rishi Sunak și Elon Musk
Oscar Wilde credea că munca grea este „refugiul” celor care nu au nimic mai bun de făcut, în timp ce el a imaginat o societate a „timpului liber cultivat”, în care mașinile îndeplineau sarcinile necesare și neplăcute, notează The Guardian.
Karl Marx visa la o societate reglementată de producția generală, care să le permită muncitorilor eliberați să „vâneze dimineața, să pescuiască după-amiaza, să crească vite seara și să critice după cină”, fără a fi legați de un singur loc de muncă.
Activistul socialist din secolul al XIX-lea William Morris a pledat pentru o muncă mai plăcută, considerând că, odată abolită motivația profitului din fabrică, o muncă mai puțin necesară va duce la o zi de muncă de patru ore.
Așadar, sugestia lui Elon Musk către Rishi Sunak, potrivit căreia societatea ar putea ajunge la un punct în care „nu mai este nevoie de niciun loc de muncă” și „poți să faci un loc de muncă dacă vrei un loc de muncă… dar inteligența artificială va face totul”, reînvie o dezbatere pe tema modului în care lucrăm, discutată cu mult timp în urmă, remarcă publicația britanică.
Cu toate acestea, o lume fără muncă, spun experții, ar putea fi mai degrabă una distopică decât utopică.
„Aceasta este o poveste veche, foarte veche, care nu se întâmplă niciodată”, a declarat Tom Hodgkinson, co-fondator al revistei Idler, care timp de trei decenii a fost o platformă pentru a examina problemele legate de muncă și de petrecerea timpului liber.
„În Grecia antică exista un poem care spunea: ‘Nu este minunat că am inventat moara cu apă, astfel încât nu mai trebuie să ne măcinăm porumbul? De acum înainte, femeile pot sta toată ziua fără să facă nimic’. Este genul acesta de idee recurentă.
„Oameni precum Bertrand Russell vorbeau despre asta în anii ’30. Ce ne-am face fără muncă? Un punct de vedere este că oamenii nu ar ști ce să facă, pentru că oamenii sunt mai mult sau mai puțin servili. Probabil ar sta toată ziua la televizor sau la filme porno.”
De fapt, dacă li se oferă mai mult timp liber, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de Covid, „încep să trăiască mai bine”, spune Hodgkinson. „Înființează grupuri de cartier, fac mai mult grădinărit, își aranjează casa, petrec mai mult timp cu familia, fac lucruri creative, cântă, scriu poezii, toate lucrurile care fac parte din ceea ce aș numi o viață bună„.
În ciuda acestui fapt, studiile au arătat că munca plătită este benefică pentru sănătatea mintală, pentru statut și identitate.
„Cred că trebuie să prestăm un soi de muncă. Ar trebui să ne îndreptăm spre o săptămână de lucru mai scurtă și spre o societate cu mai mult timp liber”, a declarat Hodgkinson, adăugând că ar fi nevoie de o revizuire radicală a modelelor noastre economice și educaționale pentru a elimina munca la scara pe care a prezis-o Musk.
Mai multe cercetări din 2019, conduse de Brendan Burchell, profesor în științe sociale și fost președinte al Magdalene College, Cambridge, a stabilit că opt ore de muncă plătită pe săptămână este optim în ceea ce privește beneficiile în materie de sănătate mintală.
Lăsând la o parte „locurile de muncă îngrozitoare care te distrug cu adevărat”, Burchell crede că „un loc de muncă obișnuit este bun” în ceea ce privește interacțiunea socială, munca în colectiv, oferirea unei structuri și a unui sentiment de identitate.
O lume fără muncă „este o idee groaznică despre cum ar arăta societatea din tot felul de motive, precum și din punctul de vedere al sănătății mintale a oamenilor”, crede profesorul.
Piața forței de muncă, ca modalitate de distribuire a banilor în economie, ar trebui transformată, la fel ca și sistemul educațional, „pentru a-i învăța pe oameni cum să-și umple zilele, scriind poezii sau mergând la pescuit sau orice altceva, în loc să meargă la fabrică sau la birou”, a continuat Burchell.
Trecerea la un program de lucru mai scurt s-a dovedit a avea „beneficii uriașe pentru oameni”, spune Burchell, care adaugă: „Dacă trecem la o societate în care mulți oameni sunt complet excluși de pe piața forței de muncă, atunci sunt foarte îngrijorat că acesta va fi un viitor distopic”.
În cartea sa Making Light Work: An End to Toil in the 21st Century, David Spencer, profesor de economie la Universitatea din Leeds, pledează, de asemenea, pentru mai puțină muncă, dar nu pentru eliminarea totală: „Ne-ar lăsa potențial lipsiți de lucrurile pe care le apreciem în muncă.”
Deci, în esență, am fi o societate mai săracă, mai tristă și mai puțin calificată. „Da, vor exista unele pierderi prin pierderea locului de muncă”, a spus Spencer. „Îmi dau seama că nu toată munca este bună. Așa că ar trebui să automatizăm corvoada, să căutăm să folosim inteligența artificială pentru a reduce greutatea muncii și, prin urmare, să lăsăm acea munca care e benefică.”
El se inspiră din William Morris, care a vorbit despre a aduce bucurie în muncă. „Munca pricepută este o muncă bună și are un rol în crearea unei societăți mai bune”, afirmă Spencer. „Ar trebui să folosim tehnologia pentru a crea muncă mai puțină, dar mai bună. În acest sens, viitorul poate fi cu adevărat pozitiv.
Acesta a fost, a adăugat el, viitorul imaginat de „Oscar Wilde, William Morris și de gândirea pozitivă utopică, în care tehnologia face munca mai ușoară. Nu elimină munca, ci aducem lumină în muncă”.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
