Iarna facturilor. Cinci calcule pe care Uniunea Europeană le face pentru a reduce costurile energiei

17 Septembrie 2022, 15:19 (actualizat 17 Septembrie 2022, 16:00) Știrile TVR |

Cost energie – calcul factură / FOTO: Shutterstock www.shutterstock.com

O analiză realizată de AFP pentru serviciul de ştiri European Data News Hub centralizează ipotezele care se află chiar acum pe masa Comisiei Europene.

– Taxa pe companiile din energie –

Comisia cere o “plafonare” a profiturilor excepţionale obţinute de producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, dar la preţuri mult mai mari ale pieţei. În fapt este o taxă, deşi executivul se abține de la a o numi aşa, pentru că ar necesita unanimitatea tuturor celor 27 de ţări membre UE.

Potrivit unui proiect al Comisiei Europene consultat de AFP, plafonul ar fi stabilit la 180 de euro per megawatt oră (MWh), iar orice depăşeşte acest nivel ar reprezenta venituri pentru statele membre UE, pentru a fi împărţite între gospodăriile şi companiile care se confruntă cu dificultăţi.

Producţia de cărbune şi metan este exclusă.

VEZI și Ursula von der Leyen, discurs despre starea Uniunii: Vom face o reformă radicală a pieței electricității. Propunem o plafonare a veniturilor companiilor care produc electricitate. Trebuie să reducem cererea în orele de vârf

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a subliniat că, în urma introducerii taxei (sau a plafonului), s-ar strânge cel puţin 140 miliarde de euro.

Ulterior, Comisia a explicat că estimarea de 140 de miliarde de euro însemna: 117 miliarde de euro obţinuţi din plafonarea profiturilor de la producătorii de electricitate care nu folosesc gaze + 25 de miliarde dintr-o “contribuţie de criză” temporară de la marile companii de petrol, gaze şi cărbune.

Mergând mai departe, von der Leyen a cerut, de asemenea, “o reformă profundă şi cuprinzătoare” a pieţei energiei a UE, care să includă decuplarea preţului gazului de producţia de electricitate din alte surse.

Efectele taxei ar varia de la o ţară la alta.

În Franţa, unde cea mai mare parte a electricităţii provine de la centrale nucleare şi este vândută prin contracte cu preţ fix, o mare parte din profit ajunge deja la guvern, notează AFP, preluată de Agerpres.

– “Contribuţia de criză” –

Bruxelles-ul vrea să impună temporar marilor companii de petrol, gaze şi cărbune “contribuţia de criză”, “pentru că suntem într-o criză a combustibililor fosili, şi, de asemenea, industria combustibililor fosili are o datorie specială”, a spus von der Leyen.

“În această perioadă este greşit să primeşti profituri şi venituri extraordinare record beneficiind de pe urma războiului şi pe spatele consumatorilor noştri”, a declarat președinta Comisiei Europene.

Proiectul executivului comunitar prevede o taxă de 33% asupra profiturilor excesive, definite ca profituri care depăşesc cu peste 20% media câştigurilor dintre 2019 şi 2021.

– Cererea în orele de vârf –

Comisia doreşte să impună ţărilor UE o cerinţă privind reducerea consumului de electricitate “cu cel puţin 5 procente” în timpul orelor de vârf, când preţul energiei electrice este cel mai ridicat.

Bruxelles-ul calculează că astfel s-ar reduce consumul de gaze pentru electricitate în blocul comunitar cu 3,8%.

De asemenea, doreşte ca ţările să reducă consumul lunar cu 10%.

Ar fi la latitudinea fiecărei ţări membre UE să decidă cum îndeplineşte aceste obiective.

– Ajutor pentru furnizori –

Admiţând că și furnizorii de energie sunt afectaţi de probleme de lichiditate din cauza volatilităţii preţurilor, Bruxelles-ul intenţionează să relaxeze reglementările şi să introducă mecanisme contra speculaţiilor.

“Vom modifica cadrul temporar al ajutorului de stat în octombrie, pentru a permite furnizarea de garanţii de stat, păstrând în acelaşi timp condiţiile de concurenţă echitabile”, a subliniat von der Leyen.

– Plafon al preţului la gaze –

Executivul comunitar vrea să reducă veniturile pe care Rusia le câştigă de pe urma exporturilor sale de gaze şi a lansat ideea de a impune o limită asupra nivelul plăţilor blocului comunitar pentru aceste livrări.

Însă unele ţări din estul UE – extrem de dependente de gazul rusesc şi îngrijorate de avertismentul preşedintelui Vladimir Putin că va tăia toate livrările către orice ţară care impune un plafon de preţ – se îndoiesc de această măsură.

Un document al Comisiei Europene scurs în presă indică posibila renunțare la plafonarea prețului gazelor rusești. 

Problema încă este negociată, după ce unii miniştri ai Energiei din UE au sugerat săptămâna trecută un plafon pentru toate importurile de gaze în blocul comunitar, inclusiv la gazele naturale lichefiate (GNL).

VEZI și Virgil Popescu: România nu s-a opus plafonării prețului la gazele rusești. A cerut o plafonare mai largă

Comisia urmăreşte mai mult o plafonare pentru gazul transportat prin conducte, care ar avea impact asupra Rusiei şi ar evita problemele legate de plafonarea preţurilor pentru GNL, care poate fi expediat oriunde în întreaga lume.

VEZI și Becuri LED, mașina de spălat încărcată la maximum, temperatură mai mică în boiler, un grad mai jos la termostatele centralelor. Cum putem evita facturi uriașe la curent. Analiza Orei de știri

Source