Ion Iliescu împlinește 93 de ani. Fostul președinte nu a mai apărut în public din 2017, când a mers la Parchetul General în dosarul Revoluţiei
Ion Iliescu / FOTO: Arhivă
Deși nu a mai avut apariții publice în ultimii ani, Ion Iliescu a reacționat în spațiul public, prin mesaje postat pe blogul său. Ultimul mesaj a fost postat de Iliescu în 6 februarie 2023, după moartea academicianului Răzvan Theodorescu, pe care l-a descris drept „unul dintre cei mai buni istorici ai artei și civilizației României ultimului secol”.
Pe 31 august 2022, fostul președinte al României a transmis un mesaj după decesul ultimului președinte al URSS, Mihail Gorbaciov.
Figură controversată a politicii românești de după 1989, Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930 la Oltenița, județul Călărași. Tatăl său, Alexandru Iliescu, a fost comunist ilegalist, iar mama sa, Maria Dumitru Toma, l-a abandonat la vârsta de un an. La scurt timp, tatăl său s-a căsătorit cu Maria P. Iliescu, care l-a crescut pe viitorul președinte.
În 1949, Ion Iliescu a absolvit liceul „Spiru Haret” din București. A studiat mecanica fluidelor la Politehnica București, apoi a studiat la Institutul Energetic din Universitatea din Moscova.
A intrat în Uniunea Tineretului Comunist în 1944 și în Partidul Comunist Român în 1953, devenind secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist din 1956 și membru al Comitetului Central al PCR.
La 19 august 1956 a fost ales președinte al Comitetului de organizare a Asociațiilor Studențești, apoi al Consiliului (martie 1957). Ulterior a devenit șef de secție la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC.
În 1951 s-a căsătorit cu Nina, care îi este în continuare alături. Cei doi nu au avut niciodată copii.
Potrivit propriilor declarații, după turneul asiatic din 1971 în Vietnam, Coreea de Nord, China şi Mongolia, Ion Iliescu ar fi fost acuzat de Nicolae Ceauşescu de „intelectualism” şi a căzut în dizgraţie. „N-am avut nici un fel de relaţii pentru vreo misiune pregătitoare sau pentru vreo misiune oarecare. Eu eram director la Editura Tehnica. Trei echipaje mă urmăreau zi şi noapte. Erau trei Dacii, două după mine până la Casa Scânteii, a treia în faţa casei să supravegheze casa, cine vine, cine pleacă, şi pe soţie”, mărturisea Ion Iliescu în urmă cu mai mulți ani.
În timpul Revoluției din 1989 a devenit președintele Frontului Salvării Naționale, ulterior al Consiliului Frontului Salvării Naționale. A fost primul președinte post-comunist al României și a servit în două mandate constituționale, 1992-1996, și 2000-2004. În timpul celui de-al doilea mandat al său, România a aderat la NATO și a încheiat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană.
În 2005 a fost începută o anchetă pentru a stabili rolul lui Ion Iliescu în mineriadele din 1990, în care minerii din Valea Jiului, sub conducerea lui Miron Cozma, au descins în București pentru a înăbuși manifestațiile antiguvernamentale. Iliescu a afirmat că scopul anchetei este „răzbunarea” împotriva sa. Pe 13 octombrie 2008 Biroul de presă al Ministerului Public a emis un comunicat de presă în care se arăta că președintele Ion Iliescu nu va fi urmărit penal în dosarul mineriadei din 1990. Procurorii au hotărât că nu sunt suficiente probe pentru ca Iliescu să fie pus sub urmărire penală.
La 9 aprilie 2019, Ion Iliescu a fost trimis în judecată alături de Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus în Dosarul Revoluției, pentru crime împotriva umanității. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în 2021, ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce, în octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a revoluției care a funcționat în anii 90. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații sunt nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.
La 24 februarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să trimită Dosarul Revoluţiei la Curtea de Apel Bucureşti, susținând că nu are competența să judece acest caz, pentru că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.
