La peste 100 de zile de la atacul brutal al Hamas asupra Israelului, care a declanșat un război în Gaza, conflictul continuă să escaladeze. Pe 11 ianuarie, SUA și Marea Britanie au început să atace bastioanele houthi din Yemen, după luni de zile de atacuri cu rachete asupra navelor din Marea Roșie. Cinci zile mai târziu, Israelul a lansat cel mai mare baraj țintit de până acum în Liban. Ținta sa este Hezbollah. Însă toate acestea au influențe foarte grave asupra economiei mondiale. Maria Smărăndache a explicat pe larg această situație în cadrul emisiunii Mapamond, difuzată în fiecare duminică, de la ora 19.00, pe TVR INFO. Datele au fost comentate de Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.
Un război regional în toată regula a fost evitat până acum, în mare parte pentru că nici Iranul și nici America nu doresc unul. Cu toate acestea, consecințele economice ale conflictului se văd deja. Ruta comercială prin Marea Roșie este deja blocată, ceea ce a dus la perturbarea transportului maritim global și a creat probleme economiilor din zonă.
Cele mai dezvoltate industrii din Orientul Mijlociu sunt afectate, iar în Liban și în Cisiordania, greutățile tot mai mari amenință să declanșeze și mai multă violență.
The Economist analizează comerțul care se face în zonă.
Prin Marea Roșie se transportă 10% din totalul mărfurilor care circulă în lume. Atacurile rebelilor houthi au dus însă la scăderea dramatică a volumului de mărfuri care tranzitează zona. Reducerea este de 70 de procente.
Urmări grave pentru statele de pe ţărmul Mării Roșii
Economia Eritreei, spre exemplu, este dependentă de exporturi pe mare, din cauza relațiilor tensionate cu vecinii săi. Pentru Sudanul aflat în criză, Marea Roșie este singurul punct de intrare a ajutoarelor. Niciun pachet nu a mai ajuns însă la cei 24,8 milioane de oameni aflați în nevoie.
Perturbările în traficul maritim ar putea crea probleme extrem de grave și Egiptului, una dintre cele mai mari țări din regiune. Pentru cei 110 milioane de egipteni, Marea Roșie este o sursă vitală de bani.
Guvernul de la Cairo a câștigat 9 miliarde de dolari în 2023 din taxele de trecere pe Canalul Suez, care leagă Marea Mediterană de Marea Roșie. Veniturile Egiptului din Canalul Suez, de la începutul anului, sunt cu 40% mai mici decât anul trecut, în aceeași perioadă.
Acest lucru expune țara nord-africană la un risc real de a rămâne fără bani, ceea ce ar împinge guvernul său în incapacitate de plată.
Conflictul a afectat, de asemenea, cele mai promițătoare industrii din Orientul Mijlociu.
Înainte de 7 octombrie, sectorul tehnologic al Israelului contribuia cu o cincime din produsul intern brut al țării. Acum, acesta se confruntă cu dificultăți. Investitorii își retrag finanțarea, clienții își anulează comenzile, iar o mare parte din forța sa de muncă a fost chemată la luptă.
Şi Iordania suferă din cauza renunțării la turism care, în mod normal, reprezintă 15% din PIB-ul său.
În săptămânile care au urmat atacurilor Hamas, sosirile internaționale în Iordania au scăzut cu 54%. Şi alte state din Golf au înregistrat o scădere a numărului de turiști.
Dar, cele mai grave consecințe economice ale războiului ar putea fi cauzate populației din Liban și Cisiordania. În acest moment, sudul Libanului este extrem de afectat de atacurile cu rachete dintre Hezbollah și Israel. Peste 50.000 de oameni au fost deja strămutați din această zonă.
Refacerea zonei va fi extrem de costisitoare. Din păcate, Libanul pare să nu mai aibă bani pentru acest lucru.
Guvernul de la Beirut a anunțat în 2020 că țara intră în incapacitate de plată. În ultimele luni, căderea economică s-a accelerat, deoarece turiștii, dar și băncile străine, care împreună reprezentau 70% din PIB au părăsit țara.
Lucrurile nu stau mai bine nici în Cisiordania. Dintre cei 3,1 milioane de locuitori, 200.000 sunt muncitori care obișnuiau să facă naveta în Israel, în fiecare zi. Aceștia au rămas fără locuri de muncă după ce Israelul le-a revocat permisele.
Între timp, 160.000 de funcționari publici nu au fost plătiți de când a început războiul. Serviciile publice se închid, iar neplata creditelor ipotecare riscă să declanșeze o criză bancară. Orientul Mijlociu este de mult timp plin de economii pe marginea prăpastiei.
Războiul dintre Israel și Hamas ar putea acum să le facă să se prăbușească.
Și restul economiei mondiale s-a confruntat până acum cu unele costuri din cauza conflictului. Prețurile petrolului au rămas relativ calme, cu excepția unei creșteri bruște la începutul acestei luni, iar efectele asupra creșterii globale și asupra inflației vor fi probabil minime. Dar dacă o mare parte din Orientul Mijlociu alunecă într-o criză a datoriilor, toate acestea s-ar putea schimba rapid.
Consecințele s-ar putea simți în întreaga lume.
