Noul președinte sud coreean a depus jurământul
Noul preşedinte al Coreii de Sud, Yoon Suk-yeol, a depus jurământul marţi în cadrul unei ceremonii în faţa parlamentului de la Seul, relatează agenţiile de presă Yonhap, DPA şi Reuters.
Yoon Suk-yeol, noul președinte sud coreean / FOTO: Lee Young-ho/Sipa Press/Bloomberg News
Noul preşedinte al Coreii de Sud, Yoon Suk-yeol, a depus jurământul marţi în cadrul unei ceremonii în faţa parlamentului de la Seul, relatează agenţiile de presă Yonhap, DPA şi Reuters.
Fost procuror general, noul şef al statului sud-coreean a reprezentat Partidul Puterii Populare în scrutinul prezidenţial din 9 martie.
În vârstă de 61 de ani, Yoon va conduce Coreea de Sud pentru cinci ani şi îi succede lui Moon Jae-in, prezent şi el la ceremonia de marţi.
În discursul de învestitură, Yoon Suk-yeol a promis că va reconstrui ţara pe principiile unei democraţii liberale şi ale economiei de piaţă. El s-a oferit să contribuie la revitalizarea economiei ţării vecine Coreea de Nord printr-un ”plan îndrăzneţ”, cu condiţia ca Phenianul să adopte măsuri concrete în direcţia denuclearizării.
”Apelul generaţiei noastre este de a construi o ţară care adoptă democraţia liberală şi asigură o economie de piaţă prosperă, o ţară care îşi îndeplineşte responsabilităţile de membru de încredere al comunităţii internaţionale, o ţară care aparţine cu adevărat poporului”, a declarat noul preşedinte sud-coreean în faţa celor aproximativ 41.000 persoane prezente la ceremonie.
El a subliniat că este conştient de ”datoria solemnă de a reconstrui această mare naţiune”.
Noul lider de la Seul a adăugat că aşteaptă cu nerăbdare să lucreze cu alte ţări pentru a soluţiona provocările comune şi a subliniat importanţa apărării libertăţilor economice şi politice.
”Noi, ca cetăţeni globali, trebuie să ne ridicăm împotriva oricărei încercări de a ni se confisca libertatea, de a ne fi abuzate drepturile omului sau de a distruge pacea”, a accentuat el.
Yoon Suk-yeol îşi preia mandatul într-o perioadă când Coreea de Sud se confruntă cu provocări economice amplificate de pandemia de COVID-19, de războiul din Ucraina şi de alţi factori, având drept rezultat creşteri simultane ale inflaţiei, ratei dobânzii şi ratei de schimb valutar.
