ChatGPT / FOTO: T. Schneider / Shutterstock.com
Chatbotul a uimit internetul lunile trecute cu producția sa rapidă de proză asemănătoare cu cea umană. Acesta și-a declarat dragostea pentru un jurnalist de la New York Times. A scris un haiku despre niște maimuțe care evadează dintr-un laborator. A ajuns chiar și în Parlamentul European, unde doi deputați germani au ținut discursuri redactate de ChatGPT pentru a sublinia necesitatea de a ține în frâu tehnologia IA.
Dar, după luni întregi de furori pe internet – și după ce criticii au spus că nu mai există cale de întoarcere – tehnologia determină acum autoritățile de reglementare din Uniunea Europeană să se confrunte cu o întrebare derutantă: cum putem aduce acest lucru sub control?
Tehnologia a dat deja peste cap activitatea desfășurată de Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la proiectul de lege privind inteligența artificială. Regulamentul, propus de Comisie în 2021, a fost conceput pentru a interzice unele aplicații de inteligență artificială, cum ar fi cea de scor social, manipularea și unele cazuri de recunoaștere facială. De asemenea, Comisia ar desemna unele utilizări specifice ale IA ca fiind „de risc ridicat”, obligând dezvoltatorii la cerințe mai stricte de transparență, siguranță și supraveghere umană.
Care-i „șpilul”? ChatGPT poate fi folosit atât de persoanele benigne, cât și de cele maligne.
Acest tip de inteligență artificială, numit model lingvistic, nu are o singură utilizare: oamenii îi pot cere să scrie cântece, romane și poezii, dar și coduri de calculator, discursuri politice, știri false sau, după cum a recunoscut un judecător columbian, hotărâri judecătorești. Alte modele antrenate pe imagini, mai degrabă decât pe text, pot genera orice, de la caricaturi la imagini false ale politicienilor, stârnind temeri legate de dezinformare.
Într-un caz, noul motor de căutare Bing alimentat de tehnologia ChatGPT a amenințat un cercetător cu „hack[ing]” și „ruinarea”. Într-un altul, o aplicație alimentată cu inteligență artificială pentru transformarea imaginilor în desene animate numită Lensa a hipersexualizat fotografii ale femeilor asiatice.
„Aceste sisteme nu au o înțelegere etică a lumii, nu au simțul adevărului și nu sunt de încredere”, a declarat Gary Marcus, un expert în inteligență artificială și un critic vocal.
Aceste IA „sunt ca niște motoare. Sunt motoare și algoritmi foarte puternici care pot face destul de multe lucruri”, a declarat Dragoș Tudorache, care, împreună cu deputatul italian S&D Brando Benifei, are sarcina de a trece legea privind IA prin Parlamentul European.
Deja tehnologia a determinat instituțiile UE să își rescrie proiectele de planuri. Consiliul UE, care reprezintă capitalele naționale, a aprobat în decembrie versiunea sa de proiect privind IA, care ar încredința Comisiei sarcina de a stabili cerințele de securitate cibernetică, transparență și gestionare a riscurilor pentru IA de uz general.
Ascensiunea ChatGPT obligă acum Parlamentul European să urmeze exemplul. În februarie, deputații care au condus proiectul de lege privind IA, Benifei și Tudorache, au propus ca sistemele de IA care generează texte complexe fără supraveghere umană să facă parte din lista de „risc ridicat” – un efort de a opri ChatGPT să producă dezinformare la scară largă.
Ideea a fost întâmpinată cu scepticism de grupurile politice de dreapta din Parlamentul European și chiar de părți din grupul liberal al lui Tudorache. Axel Voss, un proeminent deputat de centru-dreapta care are un cuvânt oficial de spus asupra poziției Parlamentului, a declarat că amendamentul „ar face ca numeroase activități să fie de mare risc, care nu sunt deloc riscante”.
În schimb, activiștii și observatorii consideră că propunerea nu a făcut decât să zgârie suprafața enigmei IA de uz general. „Nu este grozav să punem doar sistemele de creare de texte pe lista de risc ridicat: există și alte sisteme de inteligență artificială de uz general care prezintă riscuri și care, de asemenea, ar trebui reglementate”, a declarat Mark Brakel, director de politici la Future of Life Institute, o organizație non-profit care se ocupă de politica privind inteligența artificială.
De asemenea, cei doi parlamentari care conduc Parlamentul lucrează la impunerea unor cerințe mai stricte atât pentru dezvoltatorii, cât și pentru utilizatorii ChatGPT și a altor modele de inteligență artificială similare, inclusiv gestionarea riscurilor tehnologiei și transparența în ceea ce privește funcționarea acesteia. De asemenea, ei încearcă să impună restricții mai stricte furnizorilor mari de servicii, menținând în același timp un regim mai puțin dur pentru utilizatorii obișnuiți care se joacă cu tehnologia.
Profesioniștii din sectoare precum educația, ocuparea forței de muncă, sectorul bancar și aplicarea legii trebuie să fie conștienți „de ceea ce presupune utilizarea acestui tip de sistem în scopuri care prezintă un risc semnificativ pentru drepturile fundamentale ale persoanelor”, a declarat Benifei.
Dacă Parlamentul are dificultăți în a se concentra asupra reglementării ChatGPT, Bruxelles-ul se pregătește pentru negocierile care vor urma.
Comisia Europeană, Consiliul UE și Parlamentul vor pune la punct detaliile unei legi finale privind IA în cadrul unor negocieri tripartite, care se așteaptă să înceapă cel mai devreme în aprilie. În acest context, ChatGPT ar putea determina negociatorii să ajungă la un punct mort, în timp ce cele trei părți vor găsi o soluție comună pentru această nouă tehnologie.
Pe margine, firmele Big Tech – în special cele care și-au pus pielea la bătaie, precum Microsoft și Google – urmăresc îndeaproape.
Legea UE privind inteligența artificială ar trebui „să se concentreze în continuare asupra cazurilor de utilizare cu risc ridicat”, a declarat Natasha Crampton, Chief Responsible AI Officer la Microsoft, sugerând că sistemele de inteligență artificială de uz general, cum ar fi ChatGPT, sunt greu de utilizat pentru activități riscante, fiind folosite în schimb mai ales pentru redactarea de documente și pentru a ajuta la scrierea de coduri.
„Vrem să ne asigurăm că cazurile de mare valoare și cu risc scăzut continuă să fie disponibile pentru europeni”, a spus Crampton. (ChatGPT, creat de grupul de cercetare american OpenAI, are ca investitor Microsoft și este considerat în prezent un element central în strategia sa de revigorare a motorului de căutare Bing. OpenAI nu a răspuns la o solicitare de comentarii).
O investigație recentă a grupului de activiști pentru transparență Corporate Europe Observatory a mai spus că actorii din industrie, inclusiv Microsoft și Google, au făcut un lobby perseverent pe lângă factorii de decizie politică din UE pentru a exclude inteligența artificială de uz general, cum ar fi ChatGPT, de la obligațiile impuse sistemelor de inteligență artificială cu risc ridicat.
Ar putea oare robotul însuși să vină în ajutorul legislatorilor UE?
ChatGPT a declarat pentru Politico că este de părere că ar putea avea nevoie de reglementare: „UE ar trebui să ia în considerare desemnarea IA generativă și a modelelor lingvistice mari ca tehnologii de «risc ridicat», având în vedere potențialul lor de a crea conținut dăunător și înșelător”, a răspuns chatbotul atunci când a fost întrebat dacă ar trebui să intre în domeniul de aplicare al Legii privind IA.
„UE ar trebui să ia în considerare punerea în aplicare a unui cadru pentru dezvoltarea, implementarea și utilizarea responsabilă a acestor tehnologii, care să includă mecanisme adecvate de protecție, monitorizare și supraveghere”, a mai spus acesta.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
