Pregătiri în caz de urgență nucleară. Experți: În cazul unui accident nuclear în Ucraina, concentrația ajunsă în România nu ar crea probleme pentru populaţie. Riscurile ar fi date de panică şi ştirile false

20 Septembrie 2022, 19:59 (actualizat 20 Septembrie 2022, 20:59) Știrile TVR |

Nivelul radiaţiilor este monitorizat constant, dar până acum nu au fost depistate depăşiri. Comisia pentru Controlul Activităţilor Nucleare are planuri şi proceduri pentru a alerta rapid autorităţile şi populaţia în caz de urgenţă. Şi dacă s-ar întâmpla ceva grav la centrala nucleară de la Zaporojie, ar fi destul timp pentru a lua măsuri de protecţie, spun experţii.

Petre Cornel Min, coordonatorul Compartimentului de Urgenţe Nucleare şi Radiologice, CNCAN: În acest moment da, există posibilitatea de a se întâmpla ceva în Ucraina pentru că avem acest război, dar consecinţele în acest moment sunt măsurate, sunt zero. În niciun scenariu pe care noi l-am analizat, nu am avut rezultate prin care să vedem că norul ar ajunge mai repede de 15-18 ore. Concentraţia cu care ar ajunge în România nu ar crea probleme pentru populaţie.

Specialiştii CNCAN vor ca riscul să fie perceput corect de toată lumea. Aşa că fac pregătire pentru o comunicare rapidă şi corectă, inclusiv pentru cei din instituţiile care ar gestiona o eventuală criză nucleară. Experţi de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, de la autoritatea în domeniu din SUA şi nu numai au venit la Bucureşti pentru a împărtăşi din experienţa lor.

Mark Basnight, expert al Administraţiei Naţionale de Securitate Nucleară din SUA: E foarte important, în cazul improbabil al unui urgenţe radiologice, ca guvernul să comunice bine. Lipsa de informaţii este probabil cel mai mare duşman. Riscul este panica. Stresul, reacţiile exagerate îţi pot face rău ţie însuţi sau altcuiva. De exemplu, să iei pastile cu iod, să fugi dintr-o zonă când nu e cazul. Să vă informaţi şi să urmaţi recomandările autorităţilor vă va oferi cele mai bune căi de protecţie în cazul improbabil al unei urgenţe radiologice. În general, e nevoie de multe radiaţii ca să se îmbolnăvească oamenii, să ajungă la cancer sau la deces.

Roland Kovacs, expert al Autorităţii pentru Siguranţa Nucleară şi Radiologică din Norvegia: Cel mai important este ca oamenii să aibă încredere în guvern, autorităţi. Organismele de reglementare sunt foarte bine pregătite în România. CNCAN are planuri clare în funcţie de situaţie.

Oamenii care lucrează în poziţii-cheie au o experienţă îndelungată, ştiu exact ce e de făcut şi fac totul pentru a ajuta populaţia să evite orice consecinţe negative ar veni din orice ţară vecină.

Distanţa mare de la Zaporojie, de peste 700 de km, este un avantaj, spun experţii. Iar măsurile depind de rezultatul analizelor. Să ne adăpostim în clădiri ar fi primul lucru recomandat. Evacuarea ar fi recomandată doar în apropierea locului unde apare urgenţa nucleară. La fel, şi administrarea de pastile cu iod.

Petre Cornel Min, coordonatorul Compartimentului de Urgenţe Nucleare şi Radiologice, CNCAN: Această decizie nu poate fi luată decât pe baza calculelor şi măsurătorilor pentru o anumită concentraţie. În planurile pe care le-am conceput este o măsură complementară pentru evacuare.

Cantemir Ciurea- Ercău, preşedinte CNCAN: Până la sfârşitul acestui an sperăm să reuşim avem printr-o hotărâre de guvern un nou plan naţional de răspuns la urgenţe nucleare şi radiologice.

Specialiştii CNCAN au în plan şi construcţia unui centru de răspuns la urgenţă, printr-un proiect finanţat cu fonduri norvegiene.

Source