Marcel Boloş este noul ministru al Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării. De profesie economist, Boloş a depus jurământul la Palatul Cotroceni şi preia portofoliul după demisia, luna trecută, a lui Florin Roman, acuzat de plagiat în lucrarea de master şi de falsificare a CV-ului. Marcel Boloş a mai condus Ministerul Fondurilor Europene în cabinetul Orban, în perioada 2019-2020. Ministrul Cercetării ne-a vorbit, în exclusivitate, despre priorităţile mandatului său: de la digitalizarea serviciilor publice până la investiţiile în cercetare prin PNRR.
Marcel Boloș spune că cea mai importantă prioritatea din perioada următoare este legată de Cloud-ul guvernamental, care este „baza a ceea ce înseamnă digitalizarea și creșterea calității serviciilor publice.”
Potrivit noului ministru al Cercetării, Inovaţiei şi Digitalizării, a doua prioritate în privința digitalizării este ce legată de lansarea apelurilor de proiecte care sunt adresate IMM-urilor. „Sunt fonduri alocate atât în cadrul planului PNRR, dar și în cadrul programului operațional competitivitate. Vom face o evaluarea din acest punct de vedere astfel încât resursele pe care le avem din fonduri externe nerambursabile să fie o prioritate pentru sprijinul mediului de afaceri.”
În ceea ce privește serviciul public de sănătate, noul ministru spune că aici „prioritățile pot să fie legate de ceea ce înseamnă Telemedicina sau digitalizarea serviciilor și fluxurilor medicale interne din cadrul spitalelor”, iar în educație prioritățile ar fi legate de conceptul de școală inteligentă, cât și biblioteca virtuală, accesul la bazele de date internaționale.
O altă prioritate, spune Boloș, este interconectarea bazelor de date ale instituțiilor publice. „Cloud-ul guvernamental are unul din aceste obiective de a asigura interoperabilitatea între bazele de date. Ceea ce va presupune că practic, bazele de date ale ministerului finanțelor pot să fie interoperabile cu bazele de date de la ministerul de Interne. Legăturile acestea și fluxul informațional se face prin intermediului Cloud-ului guvernamental. Este un proiect mai de durată. Efectele se vor vedea într-o perioadă de 3, 4 ani de la momentul la care s-a implementat Cloud-ul guvernamental. Dar mai toate țările din UE au acest instrument, care se cheamă cloud guvernamental și face ca viața oamenilor să fie mai ușoară” – e explicat ministrul.
Marcel Boloș a vorbit și despre prioritățile din Cercetare: „Pentru cercetare, unul din obiectivele prioritate pe care le văd în perioada următoare este dezvoltarea și susținerea cercetării bazate pe transfer tehnologic. Mai simplu spus, rezultatele cercetării să ajungă la mediul de afaceri. Și atunci ministerul are un număr de 42 de institute, plus cinci, care sunt preluate în coordonare. Iar acele institute care au acest potențial de a transfera rezultatele cercetării către mediul de afaceri le voi susține prin toate mijloacele, inclusiv prin crearea cadrului instituțional necesar pentru ca cercetarea bazata pe transfer tehnologic să poată fi pusa în aplicarea și să crească accesibilitatea acestor institute la fondurile externe nerambursabile. E păcat ca România să nu fructifice avantajul pe care îl are și să nu punem bazele riguroase fundamentului a ceea ce înseamnă zona de cercetare, și mai ales deschiderea către mediul de afacere.”
Noul ministru a vorbit despre cele patru mari proiecte strategice în domeniul cercetării: „Primul este cel legat de HUB-ul de nanotehnologii și robotică pe care vreau să-l punem să fie operațional prin metodologiile pe care le avem la dispoziție și care este orientat spre zona aceasta de nanoroboți, inclusiv partea de mircoelectronică. Să avem un prim institut sau un prim HUB, care să fie destinat acestui domeniu. Apoi HUB-ul de inteligența artificială, capătă teren conceptul de inteligență artificială. Și îmi doresc ca să inițiem HUB-ul de inteligență artificială pentru a pune România pe traseul normal a ceea ce înseamnă viitorul. De asemenea, sunt alte două proiecte care de această dată sunt în domeniul Sănătății, dar ministerul le susține cu prioritate. Vorbesc de Institutul de Cercetare Cantacuzino, care e la MApN, dar ține de zona de cercetare și pentru care susținem partea de modernizare a Institutului și repunerea în discuție a liniei de vaccinuri. Și mai avem Institutul de Genomică, de medicină personalizată, pe care îl avem în vedere, care ar face ca românii să nu mai apeleze la ceea ce înseamnă servicii medicale externe. Prin acest institut, cazurile grave pe care le tratăm în străinătate să fie posibil de tratat în România. Este o datorie de onoarea în ceea ce înseamnă susținerea proiectelor pe zona de cercetare. Din acest punct de vedere, cred eu că cercetarea trebuie s-o scoatem din starea aceasta de anonimat și s-o punem pe făgașul firesc.”
