Protestele agricultorilor continuă în multe state ale Uniunii Europene. Fermierii ocupă centrele oraşelor şi varsă lapte şi cereale pe străzi. În acest timp, instituţiile comunitare se ceartă şi nu reuşesc să ajungă la un numitor comun în privinţa măsurilor necesare pentru a ajuta producătorii, nemulţumiţi de subvenţiile prea mici, concurenţa produselor ucrainene şi standardele dure de mediu impuse.
Fermierii europeni refuză să oprească protestele. Subvenţii prea mici, venituri care nu acoperă cheltuielile, concurenţă neloială din partea Ucrainei, care nu e obligată să respecte standardele de calitate în agricultură. Toate acestea îi falimentează, susţin ei.
În timp ce fermierii protestează în stradă, atmosfera se aprinde şi în instituţiile europene.
Într-o dezbatere în plen, europarlamentarii au adus acuzaţii dure comisarilor de la Bruxelles, responsabili de politica agricolă. E nevoie de regîndirea reglementarilor, au susţinut parlamentarii, dar şi preşedintele Klaus Iohannis, prezent la Strasbourg.
În urma protestelor masive, Comisia Europeană a luat, totuşi, câteva decizii. A amânat cu un an scoaterea din circuitul agricol a 4% din terenul arabil. Măsura era menită să lupte împotriva agriculturii intensive, dar ducea şi la reducerea veniturilor fermierilor. Şi a anunţat că va retrage un proiect care ar fi redus la jumătate utilizarea pesticidelor.
Oficialii Comisiei Europene s-au declarat deschişi la noi negocieri cu fermierii.
300 de miliarde de euro sunt alocate fermierilor in perioada 2023-2027. Pentru a beneficia de acest sprijin, agricultorii trebuie sa respecte standarde dure de mediu şi calitate.
