Preşedinta Republicii Moldova a participant sâmbătă, alături de prim-ministrul Dorin Recean şi de preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Igor Grosu, la comemorarea a 75 de ani de la cel de-al doilea val de deportări staliniste, din 5-6 iulie 1949. Conducerea Republicii Moldova a depus flori la monumentul victimelor deportărilor regimului sovietic şi a îndemnat cetăţenii să onoreze memoria şi să cinstească numele celor care au cunoscut teroarea acelor timpuri, potrivit MOLDPRES.
„Peste 35.000 de oameni au fost ridicaţi noaptea din casele lor şi trimişi la mii de kilometri depărtare. În baza unor liste. Atât valora viaţa pentru un regim totalitar – un nume pe o listă. Noi nu am ales să fim deportaţi. Nimeni nu ne-a întrebat. Nu am ales să fim înfometaţi, ucişi, trimişi la război. Neamul nostru a sângerat în timp ce alţii ne decideau soarta”, a declarat preşedinta Maia Sandu, în mesajul său.
Președinta Republicii Moldova a subliniat că este de datoria fiecăruia să-și cunoască trecutul. „Să nu uităm niciodată ororile lui şi să ne asigurăm că niciodată ţara noastră nu va mai trece printr-o asemenea teroare. Pacea şi libertatea de a ne trăi liniştit viaţa în casele noastre – este obiectivul nostru cel mai de preţ, dar şi datoria care trebuie să ne lege pe toţi. Noi alegem pacea pentru toţi copiii Moldovei„, a subliniat Maia Sandu.
„Să nu-i uităm pe oamenii gospodari, adevăratele elite rurale, care au fost smulşi din casele lor şi deportaţi în cele mai îndepărtate şi friguroase regiuni ale Uniunii Sovietice. Datoria noastră este să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor repeta niciodată„, a transmis la rândul său premierul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Sâmbătă, în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău a fost inaugurată expoziţia „Trenul durerii’.
În acest an, expoziţia este prezentată într-un format nou, cu elemente digitale şi grafice, conţinut multimedia, obiecte, fotografii şi istorii din viaţa familiilor deportate. De asemenea, vizitatorii au acces la o bibliotecă cu cărţi despre evenimentele triste din acea perioadă, inclusiv „Cartea memoriei’, în care pot fi găsite numele rudelor deportate.
Persoanele care intră în cele două vagoane din centrul Chişinăului sunt însoţite de istorici şi ghizi. Expoziţia inserează şi elemente de realitate virtuală, pentru a putea fi urmărită de la distanţă, prin scanarea unui cod QR.
Deportarea în masă din iulie 1949 este cea mai amplă de pe actualul teritoriu al Republicii Moldova, în urma căreia au avut de suferit, conform datelor oficiale, peste 35.000 de oameni sau peste 11.000 de familii. Casele, pământurile şi bunurile persoanelor deportate au fost transmise colhozurilor, iar o parte a fost furată şi vândută. Pentru desfăşurarea operaţiunii au fost mobilizate 3.071 de camioane şi 1.736 de vagoane, notează Agerpres.
