ACTUALIZARE Raportul Comisiei Europene privind reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei apreciază progresele realizate de România în privinţa recomandărilor şi îndeplinirea condiţionalităţilor MCV de la raportul precedent, din iunie 2021.
Evaluarea „remarcă pozitiv eforturile semnificative ale României pentru implementarea tuturor acestor recomandări prin legi, politici şi instrumente noi pentru a întări sistemul judiciar şi a combate corupţia”, se arată într-un comunicat al Executivului UE.
Printre reformele importante se numără legile justiţiei recent adoptate şi o nouă strategie pentru dezvoltarea sistemului judiciar.
Comisia notează de asemenea angajamentul României de a ţine cont de opinia Comisiei de la Veneţia în privinţa legilor justiţiei şi să ia măsuri suplimentare dacă va fi nevoie.
„În privinţa luptei împotriva corupţiei, instituţiile statului îşi unesc forţele pentru a implementa o nouă strategie naţională anticorupţie, iar în 2021 şi 2022 s-a înregistrat din nou un bilanţ pozitiv în legătură cu eficienţa investigării şi sancţionării corupţiei la nivel înalt”, se mai precizează în raportul CE, citat în comunicat.
„Parlamentul a îmbunătăţit procedura privind ridicarea imunităţii politice, iar instituţiile responsabile pentru aplicarea regulilor privind integritatea şi conflictele de interese şi pentru gestionarea şi recuperarea activelor ilegale au lucrat eficient”, adaugă Bruxellesul.
„De asemenea, România înregistrează progrese rapide în revizuirea Codurilor Penale, precum şi în consolidarea cadrului de lucru privind integritatea„, mai notează Comisia Europeană, adăugând că „finalizarea acestor reforme importante este un jalon în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României”.
„Comisia va continua să coopereze cu România pentru realizarea lor cu succes, în acord cu legislaţia UE şi cu standardele internaţionale anti-corupţie”, se mai menţionează în raport.
Bruxellesul atrage totuşi atenţia că este important ca România „să continue să lucreze pe deplin la transpunerea angajamentelor rămase, menţionate în raport, în legi concrete şi la implementarea lor”, în cadrul mecanismului privind statul de drept.
ACTUALIZARE: Pentru ca acest mecanism să fie ridicat, trebuie să fie de acord și Parlamentul și Consiliul. Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost impus României încă de la aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007.
Mecanismul era depășit pentru că în momentul în care Polonia și Ungaria au deraiat de la valorile statului de drept, s-a instituit acel mecanism de verificare pentru toate cele 27 de state membre, care este mai eficient decât MCV-ul, pentru că țările care se abat nu vor mai primi bani, cum este cazul Ungariei.
România îndeplineşte cele patru condiţionalităţi din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care poate fi oprit, monitorizarea putând continua în cadrul mecanismului privind statul de drept, arată raportul pe care îl va publica marţi Comisia Europeană în cadrul MCV.
”Concluzia pe care o veţi vedea în raport este că acum România îndeplineşte cele patru condiţionalităţi. Încă există câteva chestiuni care trebuie soluţionate, dar din schimburile la nivel înalt şi garanţiile date de autorităţile române aceste chestiuni vor fi rezolvate. Acum suntem în situaţia în care putem spune că cele patru condiţionalităţi sunt îndeplinite şi restul muncii care trebuie să fie făcută poate fi urmărită cu instrumentele convenţionale, rapoartele privind statul de drept. (…) Este un raport pozitiv, un raport care ajunge la concluzia că MCV se poate opri şi că monitorizarea viitoare poate avea loc în cadrul raportului privind statul de drept”, a explicat un oficial al executivului comunitar, conform Agerpres.
El a adăugat că deocamdată MCV nu dispare complet, întrucât trebuie aşteptate reacţiile Consiliului şi Parlamentului, şi că în concluziile raportului de marţi sunt incluse unele elemente ce rămân să fie soluţionate de România.
Printre chestiunile încă nerezolvate sunt finalizarea reformei Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.
Un alt angajament al părţii române este de a analiza opinia Comisiei de la Veneţia şi a face eventuale ajustări.
Referitor la legile justiţiei, promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis, oficialul european a spus că evaluarea CE şi a Comisiei de la Veneţia este că actele normative respective sunt în general ”în direcţia bună”.
________________________________________________________
Seara trecută, la Strasbourg s-au întâlnit șefii de cabinete ai comisarilor europeni pentru a pregăti ședința de astăzi, Colegiul Comisarilor. Potrivit informațiilor obținute de TVR INFO, raportul MCV constată progresele înregistrate și se indică acolo că acesta ar putea fi ultimul, în măsura în care Comisia și Consiliul sunt de acord cu acest lucru. Este un raport tehnic care urmează să fie aprobat și de Comisia Europeană prin Colegiul Comisarilor.
Există, însă, și o “clauză” ascunsă. În Consiliul Uniunii Europene, acolo unde Olanda ne pune diverse piedici, mai este un organism care se ocupă de cooperarea și verificarea justiției în România și Bulgaria. Acest organism se numește Ad Hoc Working Party on the Cooperation and Verification Mechanism for Bulgaria and Romania. Practic, avem un alt MCV ascuns undeva în Consiliu și care a fost activat la cererea Olandei, susțin sursele europene. Acest mecanism urmează să se întâlnească pe data de 28 noiembrie pentru a stabili în ce măsură România și Bulgaria îndeplinesc cerințele statului de drept.
Ministrul de Interne al Austriei a declarat, din nou, că se opune extinderii spațiului Schengen
Oficialul de la Viena a explicat că nu este o decizie împotriva României, Bulgariei și Croației, ci față de modul în care funcționează sistemul Schengen. Săptămâna trecută, comisarul european pentru Afaceri Interne a afirmat că guvernele europene trebuie să primească România, Bulgaria și Croația în Schengen.
Ministrul austriac a reacționat la scurt timp și a spus că Viena este contra extinderii. Ieri, el a fost în control la un punct de trecere a frontierei, de la granița Austriei cu Ungaria, și și-a clarificat poziția față de posibila extindere a spațiului Schengen:
„Observăm că Schengen nu funcţionează. Avem 100.000 oameni prinşi doar la frontieră externă a Austriei, dintre care 75.000 nu sunt înregistraţi. Ceva nu funcţionează în sistem, aşa că nu îl pot extinde. Aşadar, din punctul meu de vedere, este un NU clar”, a declarat Gerald Karner.
