Record de topire a gheţarilor arctici şi emisii de CO2
O analiză genetică realizată de o echipa de cercetători canadieni a solului și a sedimentelor din Lacul Hazen, cel mai mare lac cu apă dulce din lume, sugerează că riscul de răspândire virală – în cazul în care un virus infectează o nouă gazdă pentru prima data, poate fi mai mare în apropierea topirii ghețarilor.
Descoperirile sugerează că, pe măsură ce temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice, devine din ce în ce mai probabil ca virușii și bacteriile blocate în ghețari să se trezească și să infecteze fauna locală.
Echipa de cercetători nu a cuantificat câte dintre virusurile pe care le-a identificat erau necunoscute anterior – lucru pe care intenționează să îl facă în lunile următoare – și nici nu a evaluat dacă aceste virusuri erau capabile să declanșeze o infecție.
Cu toate acestea, alte cercetări recente au sugerat că virușii necunoscuți pot să zăbovească, și chiar o fac, în ghețari. De exemplu, anul trecut, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Ohio au anunțat că au găsit material genetic de la 33 de virusuri – dintre care 28 noi – în mostre de gheață prelevate de pe platoul tibetan din China. În baza locației lor, s-a estimat că virușii au o vechime de aproximativ 15 mii de ani.
În plus, oamenii de știință avertizează și asupra unui risc crescut de pandemii cauzate de factori multipli. Este cunoscut faptul că activitatea umană distruge habitatele naturale și forțează animalele și oamenii să trăiască în locuri din ce în ce mai apropiate. În 2014, oamenii de știință de la Centrul Național de Cercetare Științifică din Franța, au reușit să reînvie un virus gigant din Siberia, făcându-l din nou infecțios pentru prima dată în 30 de mii de ani. Autorul studiului a declarat la vremea respectivă pentru BBC că topirea unor astfel de straturi de gheață ar putea fi „o rețetă pentru dezastru”.
Tot el adaugă… două lucruri sunt foarte clare acum. În primul rând, că Arcticul se încălzește rapid și riscurile majore pentru umanitate provin din influența acesteia asupra climei noastre. În al doilea rând, că bolile din alte părți își găsesc drum în comunitățile vulnerabile și ecosistemele arctice. Dar până la noi rezultate și concluzii, haideți să fim mai atenți la mediul înconjurător și să ne projetăm pe cât posibil planeta!
Articol de Maria Chiriță
