Un cutremur major în Capitală ar afecta masiv zeci de mii de clădiri, estimează specialiștii. Numărul morților ar fi de ordinul miilor, iar cel al răniților, mult mai mare
Mii de morţi ar rezulta în urma unui cutremur major, numai în Bucureşti. Informaţia e cuprinsă în rapoartele oficiale ale autorităţilor şi e consecinţa unor analize legate de rezistenţa clădirilor şi a instalaţiilor critice la şocurile seismice. Concluziile trase de specialiştii din Bucureşti sunt îngrijorătoare şi, chiar dacă noul proiect de lege ce vizează consolidările clădirilor cu risc este lăudat, tot are scăpări, consideră unii experţi.
Zeci de specialiști avertizează asupra pierderilor de vieți omenești dacă s-ar produce un cutremur semnificativ ca intensitate în România.
Conform Planului de analiză și acoperire a riscurilor, elaborat de autoritățile din Capitală și aprobat vara trecută, zeci de mii de clădiri ar fi afectate în cazul unui seism major. Dacă s-ar întâmpla noaptea și ar avea intensitatea celui din 1977, aproximativ 450.000 de persoane s-ar afla în cele 23.000 de imobile. Zeci de mii de oameni ar rămâne captivi între resturile clădirilor prăbușite, chiar și fără să fie rănite. Numărul morților ar fi de ordinul miilor, iar cel al răniților, mult mai mare. Statistica vizează clădirile construite înainte de 1977.
Scenariul pierderilor în caz de cutremur
23.000 de clădiri de locuit – avarii semnificative
1000 de clădiri din totalul de 23.000-colaps parţial sau total
(sursa: PAARMB)
Victime
450.000 de persoane în 23.000 de clădiri de locuit
95.000 persoane captive
6.500 decese
10.500 persoane spitalizate
13.000 persoane rănite uşor
(sursă PAARMB)
Cei din administrațiile locale susțin că nu s-au făcut reconsolidări din cauza opoziției proprietarilor care câștigă din chirii.
Constantin Toma, primarul orașului Buzău, președinte executiv Asociația Municipiilor din România: ‘‘Sunt proprietari care nu mai locuiesc în apartamentele lor, s-au mutat la țară sau sunt în străinătate și au închiriat aceste apartamente. El nu va mai lua chirie pe treaba asta.”
Replica asociațiilor de proprietari a venit imediat.
Mihai Mereuță, președintele Ligii asociațiilor de propietari: „Municipalităţile au fost departe de cele mai mici standarde de implicare în consolidare. Adică ideea că proprietarul e de vină a fost cea mai comodă, dar la un moment dat nu au fost firme pentru execuţie. Pe urmă mai dădeau faliment în timpul execuţiei şi mai stăteai şi 7 ani pentru un proiect, deci a fost foarte greu.”
Noul proiect de lege privind consolidările clădirilor e lăudat, dar tot ar mai fi nevoie de ceva.
Bogdan Suditu, conf. univ. Facultatea de Geografie: „Ar trebui să dezvoltăm și instrumente pentru situația în care e evident că blocul acela va cădea. Că este evident că o consolidare va aduce, îi va prelungi durata de viață poate pentru încă 10 ani”.
În tot acest timp salvatorii fac exerciții și acumulează experiență în urma misiunilor internaționale, ultima fiind în Turcia.
Raed Aarafat, șeful DSU: „Colegii de la IGSU vor identifica lecțiile și o să facem cu toții care au fost acolo și o să luăm de la fiecare propunerile lor și o să vedem ce poate fi implementat.”
Inspectoratul General pentru Situaţîi de Urgenţă a reluat seria de exerciţii sub genericul „Miercurea alarmelor”. Se testează astfel echipamentele pentru avertizare în situaţii de protecţie civilă.
CUVINTE CHEIE
Articole pe aceeaşi temă
